O personalitate marcantă a secolului XX, pictorul spaniol Salvador Dali, originar din Figueras, unde, în prezent, există un muzeu dedicat lui, a spart tiparele vremurilor în care a trăit prin operele pe care le-a creat. Dali mers atât de departe, încât a dezvoltat un cult al personalităţii, conturat de la o vârstă fragedă. În „Jurnalul unui geniu” mărturisea că „în copilărie atât de mult m-am crezut geniu, încât până la urmă am şi ajuns”. Afirma despre Pablo Picasso că este al doilea mare geniu al lumii, după el insuşi.
Inspirat de teoria relativității lui Einstein, Salvador Dali a ilustrat acest ceas de topire, faimos în întreaga lume. Acesta amintește de tranziția ființei noastre și dă câteodată motive pentru reflecție profundă. Nu este de mirare că imaginea "Constanța memoriei" până în ziua de azi este discutată în mod activ în cercurile creative.
Salvador Dali și-a numit opera "Constanța memoriei", spunând că, odată ce te uiți la o imagine, nu o vei uita niciodată.Inspirat de teoria relativității lui Einstein, Salvador Dali a ilustrat acest ceas de topire, faimos în întreaga lume. Acesta amintește de tranziția ființei noastre și dă câteodată motive pentru reflecție profundă. Nu este de mirare că imaginea "Constanța memoriei" până în ziua de azi este discutată în mod activ în cercurile creative.
După ce ajunge cel mai renumit artist al curentului suprarealist, Salvador Dali (11 mai 1904 – 23 ianuarie 1989) se vede vehement criticat de André Breton, pe motiv că spaniolul nu are o poziţie clară faţă de Hitler şi că nu se alatură mişcării de stânga a avangardiştilor. Exclus din sânul mişcării care l-a consacrat, Dali exclamă înfuriat: “Suprarealismul sunt eu!”.
Într-un interviu pentru Paris Match, apărut după ruptura cu lumea, Dali explica relaţia sa cu Picasso: «El mi-a fost un adevărat tată. M-a hrănit, mi-a dat poziţie socială, mi-a împrumutat bani ca să călătoresc în America, pe care nu i-am restituit în întregime. Mergeam să-l văd de douaă ori pe lună, când locuia pe strada La Boesa. Îmi recita poeziile sale foarte frumoase. Era în timpul perioadei cubiste. A urmat o perioadă în care nu ne-am mai văzut, dar în fiecare an, în acelaşi anotimp, îi trimiteam câte o carte poştală, una din acelea înfăţişând o dansatoare spaniolă – invariabil cu acelaşi conţinut: “În iulie – nici frumoasele, nici prietenii!”
Radu Beligan povestea în „Memoriile“ sale, apărute la Editura All, în 2013: „În 1964, l‑am cunoscut la New York pe Salvador Dali. Un prieten comun m‑a prezentat „divinului“, care mi‑a arătat, spontan, o violentă simpatie. Socotea că noi, românii, avem o misiune sacră, de gardieni ai latinității, aici, la răscrucea imperiilor moarte. Mi‑a dăruit un foarte frumos album, cu o dedicație care cuprindea întreaga pagină de gardă și în a cărei grafică exaltată se afla pecetea lui indelebilă. „Păstrează‑l bine. După moartea mea, îl vei vinde la licitație !“ L‑am asigurat că nu mă voi despărți niciodată de el“.
Salvador Dali a avut un frate, care a murit cu nouă luni înaine de nașterea sa. Artistul credea că este reîncarnarea fratelui său, iar acest lucru se observă și în operele sale.
„Eu m-am născut dublu, cu un frate în plus, pe care a trebuit să-l ucid ca să-mi ocup locul meu şi ca să-mi obţin propriul meu drept la propria mea moarte.”, spunea Dali despre fratele lui.
Dali a proiectat logo-ul firmei Chupa Chups, in anul 1969.
Salvador Dali nu a crezut niciodată în ideea de artist sărac. Așa că a adoptat un stil de viață risipitor, dar și lacom. Se spune că obișnuia să deseneze pe spatele cecurilor cu care plătea la restaurant, știind foarte bine că nimeni nu ar fi încasat vreodată un cec pe care se afla o operă originală a lui Dali.
El a reușit să îl despartă pe prietelul său, Paul Eluard, de soția sa, Gala, de care Dali s-a îndrăgostit. Gala și Salvador s-au căsătorit, iar el i-a cumpărat un castel, în Pubol, Spania. Totuși, artistul nu avea voie să pună piciorul în castel decât cu permisiunea scrisă a Galei.
Era celebru faptul că Dali are tendințe sadomasochiste. În copilărie, se arunca pe scări, spunând că „durerea era nesemnificativă, iar plăcerea era imensă”.
În anii ’60, Salvador Dali și-a luat un animal de companie mai neobișnuit... un leopard. Felina avea și un nume, Babou. Dali își lua animalul peste tot, iar când oamenii din jur se panicau le spunea că este o pisică normală, peste care a pictat un model de leopard.
Dali a murit de insuficiență cardiacă la data de 23 ianuarie 1989, la vărsta de 84 de ani.
„La vârsta de șase ani, vroiam să fiu bucătar. La șapte ani, vroiam să fiu Napoleon. Și ambițiile mele au crescut în mod constant de atunci încoace. În fiecare dimineață când ma trezesc, experimentez din nou plăcerea supremă: aceea de a fi Salvador Dali.”
Salvador Dali
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu